Un produs Blogger.
Radio Live
Abonare & Distribuire
Abonare via Email
Pagina Facebook
Calendar Creștin-ortodox
Totalul afișărilor de pagină
„De-l munceste dorul pe roman, de-l cuprinde veselia, de-l minuneaza vreo fapta mareata, el isi canta durerile si multumirile, isi canta eroii, isi canta istoria si astfel sufletul sau e un izvor nesfarsit de frumoasa poezie.”
Vasile Alecsandri
Pe data de 30 oct. 2010, vă invit în spatele primăriei sectorului 2(Piața Obor), ora 10.30, la un spectacol de muzică populară în cadrul căruia voi avea plăcerea să cânt și eu.
Va astept cu drag!
Sfantul Dumitru este considerat patronul pastorilor. Este stapan peste iarna care vine. Daca jumatate din an stapaneste Sf. Gheorghe, cealalta jumatate este stapanita de el. Este ziua soroacelor pentru slujbe si diverse inchirieri, incheiate de Sangiorz. Noile invoieli aduc prilejuri de aldamasuri si de veselie. Originea pastorala a obiceiului este dovedita atat de durata de sase luni a intelegerilor, cat si de cunoscuta zicala: "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii";
Intra caldura in pamant si Gerila incepe a-si arata coltii;
Mosii de toamna (Ajunul lui Samedru): se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza. In unele locuri, oamenii fac in ajun foc; se aduce un brad mare caruia i se da foc. Femeile impart nuci, paine, mere, covrigi; In acelasi sat se fac mai multe focuri. Fiecare duce acasa un taciune pe care il arunca in livada;
Dumitru Basarabov este Filip Schiopul. Se spune ca a calcat un pui si, pentru o asemenea gresala, si-a pedepsit piciorul vinovat sa suporte numai el greutatea trupului timp de un an;
Satul romanesc a pastrat, uneori pana in vremea noastra, un caracter stravechi. Chipul in care gandeste, simte, actioneaza taranul roman este legat de o filozofie populara si de o seama de forme de viata traditionala. Mentalitatea generala a satului, sub semnul traditiei, este inchegata si organica.
Una din cele mai interesante probleme ridicate de viata satului romanesc arhaic este aceea a timpului. Felul deosebit si ciudat in care apare mintii noastre, intensitatea acestui fenomen, a ridicat probleme nu numai cercetatorilor manati de curiozitate stiintifica, dar si conducatorilor politici care, cu ani in urma, hotarandu-se o reforma, au fost surprinsi de rezultatele cu totul neasteptate.
Abonați-vă la:
Postări
(Atom)
Căutare
Imnul Bucovinei
În Moldova locul-i sfânt, leagãn de credințã
Din strãbuni am ctitorit pentru biruințã.
La Suceava, între munți Dumnezeu e-n toate;
Zimbrul ține la un loc oameni și cetate.
Multe neamuri am ținut țara ca o floare
Și pãmântul ce-l avem, fãrã supãrare;
Locul pe care trãim Bucovina-i spune
Domnul Ștefan l-a sfințit, loc de rugãciune!
Noi, la Putna ne-nchinãm și la Sucevița,
Voronețu-i poartã-n cer, vatrã Moldovița,
Oamenii care-i avem toți îs pentru țarã,
Nu ne face niminea neamul de ocarã!
Nimãrui noi n-am cerut, cã avem de toate,
Sã ne deie Dumnezeu, numai sãnãtate!
Fete și feciori cuminți sã ne poarte neamul,
Cu iubire de pãrinți, ca bucovineanul!
Și ne-om ține fruntea sus cum ni-e scrisã slova,
În fața lui Dumnezeu, una e Moldova!
Și ne-om ține drepți și tari, sã cinstim Lumina,
În fața lui Dumnezeu, una-i Bucovina!
Din strãbuni am ctitorit pentru biruințã.
La Suceava, între munți Dumnezeu e-n toate;
Zimbrul ține la un loc oameni și cetate.
Multe neamuri am ținut țara ca o floare
Și pãmântul ce-l avem, fãrã supãrare;
Locul pe care trãim Bucovina-i spune
Domnul Ștefan l-a sfințit, loc de rugãciune!
Noi, la Putna ne-nchinãm și la Sucevița,
Voronețu-i poartã-n cer, vatrã Moldovița,
Oamenii care-i avem toți îs pentru țarã,
Nu ne face niminea neamul de ocarã!
Nimãrui noi n-am cerut, cã avem de toate,
Sã ne deie Dumnezeu, numai sãnãtate!
Fete și feciori cuminți sã ne poarte neamul,
Cu iubire de pãrinți, ca bucovineanul!
Și ne-om ține fruntea sus cum ni-e scrisã slova,
În fața lui Dumnezeu, una e Moldova!
Și ne-om ține drepți și tari, sã cinstim Lumina,
În fața lui Dumnezeu, una-i Bucovina!