Radio Live
Pagina Facebook
Vizitatori
Se pare ca Sâmedru a fost, in vremuri stravechi, nu numai inceput de anotimp, ci si inceput de an nou. In favoarea acestei ipoteze ar pleda si calendarul celtic, a carui structura este cunoscuta sigur. Popoarele celtice, care traiau in partea nord-vestica a Europei, au avut un an impartit in doua anotimpuri (iarna si vara) despartite prin doua hotare ale timpului: 1 mai si 1 noiembrie (Ziua Tuturor Sfintilor). Diferenta de opt zile intre Sângiorz si 1 mai, pe de o parte, si de patru zile intre Sâmedru si 1 noiembrie, pe de alta parte, compenseaza, intr-un fel, diferenta de latitudine geografica intre tinuturile carpato-ponto-danubiene si tinuturile celtice, unde desprimavaratul isi face aparitia ceva mai târziu.Acceptând corespondenta celor doua perechi de date, din calendarul celtic si calendarul popular românesc, J.G. Frazer scria: „daca aceste termene au relativ putina insemnatate pentru agricultorul european, ele sunt deosebit de importante pentru crescatorul de vite caci, la apropierea verii, el isi scoate vitele pe câmp sa pasca iarba frageda, iar când se apropie iarna le aduce inapoi, in adapostul si caldura grajdurilor. In consecinta, nu pare lipsit de temei ca impartirea celtica a anului in doua semestre, la inceputul lunii mai si la inceputul lunii noiembrie, sa-si fi avut originea in vremurile când celtii erau in primul rând un popor de pastori, a carui hrana depindea de cirezile sale, si, ca urmare, marile epoci ale anului erau legate pentru el de momentul când vitele ieseau din gospodarii la inceputul verii si când se intorceau din nou in grajduri, o data cu sosirea iernii. Chiar in Europa centrala, departe de regiunile ocupate acum de celti, se pot regasi clar urmele unei impartiri similare a anului…Dintre cele doua sarbatori, Ziua Tuturor Sfintilor era cea mai importanta inca din vechime deoarece celtii par a fi considerat ca anul incepe mai degraba din aceasta zi decât de la data sarbatorii beltane. In insula Man, adevarata reduta in care limba si civilizatia celtica au rezistat cel mai mult asediului invadatorilor saxoni, ziua de 1 noiembrie, stil vechi, a fost considerata ziua Anului Nou pâna in timpurile din urma. Astfel, in Man, cete de oameni mascati colindau in Ziua Tuturor Sfintilor, stil vechi, cântând un anumit cântec „Hogmany”, care incepea cu cuvintele: „Noaptea asta este noaptea Anului nou, Hogunaaa” (Frazer, 1980, vol. V).
Aceeasi ocupatie, cresterea animalelor, si aproximativ aceleasi conditii geografice oferite de latitudinile medii ale continentului european au generau un calendar asemanator, cu inceput de an toamna, la sfârsitul lunii octombrie. Ipoteza conform careia populatia străromânească, probabil si cea dacica, a avut in uz, asemanator celtilor, un calendar cu inceput de an toamna, celebrat in ziua in care se sarbatoreste azi Sâmedru, este confirmata si de dansul ritual al pastorilor banateni, executat numai de doua ori pe an: la imperecherea oilor, si dupa sase luni, la alesul sau formarea turmei.
sursa:Ion Ghinoiu – Sarbatori si obiceiuri românesti, Ed. Elion, 2004
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(Atom)
Translator
Download
 |
Parteneri
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu