Radio Live
Pagina Facebook
Vizitatori
Este un gen melodic care implica sonoritati ale caror imbinari de frecvente modifica benefic psihicul si chiar biochimia starilor afective. Doinele sunt considerate de catre muzicologi singurele genuri melodice folclorice romanesti care isi au originea in spatiul carpato-dunarean al dacilor si, totodata, singurele care nu au influente majore provenite din alte zone culturale straine Daciei si romanilor.
Originea doinelor
Dr. Giacomo Verani, antropolog la catedra de psihoistorie de la Universitatea Perugia, a studiat timp de 28 de ani folclorul din zona balcanica, atentia sa fiind atrasa in mod special de doina romaneasca. Acesta este de parere ca minunatul cantec, extrem de sensibil, imbina fonetica plansului uman cu a urletului de singuratate al lupului. O dovada care sprijina aceasta ipoteza apare si in cronicile romane care vorbesc despre muzica dacilor, descrisa ca un “cantec al lupuluii sau “o cantare de jale, in care urla lupiii Cu toate acestea, se poate spune ca romanii pareau sa adore doinele dacice, desi sunt descrisi ca un popor vesel. Se considera ca doina ar fi aparut ca o imbinare armonica intre sunetul care exprima clar suferinta din iubire a dacilor si cantecul urletului de lup singuratic, care exprima o stare asemanatoare. Mai mult, este bine-cunoscut faptul ca dacii venerau lupul, avandu-l si ca steag, animalul care le asigura atat tovarasia la vanatoare, cat si protectia prin hartuirea cetelor de migratori. Astfel, doina ar fi aparut si ca o oda de venerare a lupului, ca prieten si ca zeitate. Totodata, luperciile si lupercaliile, sarbatorile dacice ale lupului, asemanatoare saturnaliilor romanilor, erau insotite nu doar de muzica ritmata, ci si de doine, care prin sunetul lor ar fi invitat la relaxare si meditatie catre sfarsitul petrecerilor dezlantuite.
Secrete ascunse
Cercetatorii in stiinte comportamentale si biopsihologie au descoperit ca tonalitatile ce imita intr-o oarecare masura plansetul lupului au o puternica influenta asupra psihicului uman. S-a constatat ca o mare parte din frecventele doinelor determina o anumita activitate a unor zone din creier implicate in afectivitate. Acest aspect apare si in alte genuri melodice folclorice si moderne, insa efectul armoniilor din doine este cu totul special. In cazul auditiei unor armonii din doine, au loc aproape instant unele transformari energetice la nivelul unor zone din hipotalamus (creierul afectiunii si instinctelor) si zonelor parietale ale scoartei cerebrale (implicate in reactii ale constientului si subconstientului). Studiile au aratat ca armoniile din doinele romanesti, ca si unele acorduri din folclorul african si amerindian determina o secretie specifica de endorfine, numite si hormoni ai placerii. Astfel, intr-un mod total paradoxal, acordurile triste ale strigatelor de jale si ale urletelor de lup produc… placere. Explicatia posibila consta in efectul de autoprotectie al organismului uman fata de aparitia unor semnale de tragedie, acompaniate de plans. Totodata, semnalele sonore ale singuratatii omului, exprimate si prin anumite urlete ale lupului, cresc in mod natural sensibilitatea afectiva a celorlalti, in ideea ca ar putea rezolva suferinta celui singur prin apropierea fizica sau comunicare. Un aspect foarte straniu este insa cel al unor sonoritati care, dupa cum au demonstrat parapsihologii rusi, stimuleaza capacitatile extrasenzoriale, in special hipnoza si telepatia. De exemplu, anumite acorduri din doinele romanesti pot creste cu 20-30% capacitatea de transmitere hipnotica a unor stari psihice. Posibila explicatie se refera la faptul ca frecvente sonore grave, asociate unor voci ce exprima tristete, ar conduce la o sensibilizare a zonelor fronto-temporale ale creierului, considerate a ascunde secretul puterii hipnotice a omului. Asemanator, unele sonoritati din muzica tribala bantu, din Africa Ecuatoriala, cresc si ele sesizabil capacitatea telepatica.
Efecte benefice asupra sistemului nervos
Avand in vedere influenta evidenta benefica a acordurilor din doine asupra psihicului uman, psihologii considera ca doina romaneasca poate fi la fel de bine utilizata in meloterapii ca si muzica tribala africana sau amerindiana. Se pare ca doinele romanesti au un efect benefic in special in terapia nevrozelor asociate cu agitatie psiho-motorie, a insomniilor cauzate de oboseala nervoasa, a starilor obsesive, a hipertiroidiei pe fond nervos si a problemelor sexuale cauzate de stres si suprasolicitare Meloterapia cu doine: 1. Doinele alese trebuie sa fie din cele foarte vechi, cu sunete prelungi, fara elemente de noutate oferite de acordeon sau alte instrumente cu clape. 2. Auditia sa se faca la un volum mic, in camera, si in niciun caz la casti sau in conditii de interferente cu alte sunete. 3. Este recomandata relaxarea totala inainte de auditie. 4. Camera de auditie trebuie sa fie bine aerisita, sa fie creata o semiobscuritate si sa se asigure conditii de intimitate maxima, nepermitandu-se prezenta altor persoane, chiar apropiate. 5. Cura de meloterapie trebuie sa dureze minimum 21 de zile neintrerupt, cate 20-30 de minute pe zi.
„Doina” – element de patrimoniu cultural imaterial reprezentativ pentru teritoriul ţării noastre
Doina îmbogăţeşte patrimoniul spiritual al umanităţii cu numeroase exemple cu valoare de capodopere în intrepretarea cărora creatorul şi opera sa se confundă. În versiunea de spectacol, la petreceri, la nunţi sau pe scenă, doina e un cântec de ascultat cu acompaniament orchestral.
Continuitatea doinei ca gen reprezentativ al patrimoniului cultural românesc e asumată de tânăra generaţie, conştientă de valoarea identitară a acestui cântec.
Doina îmbogăţeşte patrimoniul spiritual al umanităţii cu numeroase exemple cu valoare de capodopere în intrepretarea cărora creatorul şi opera sa se confundă. În versiunea de spectacol, la petreceri, la nunţi sau pe scenă, doina e un cântec de ascultat cu acompaniament orchestral.
Continuitatea doinei ca gen reprezentativ al patrimoniului cultural românesc e asumată de tânăra generaţie, conştientă de valoarea identitară a acestui cântec.
În perioada 28 septembrie - 2 octombrie s-a desfăşurat la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, cea de a patra sesiune ordinară a Comitetului Interguvernamental al Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Unul dintre principalele puncte al agendei acestei reuniuni l-a constituit acceptarea, de către Comitet, a elementelor de patrimoniu imaterial pe cele doua Liste ale UNESCO, Lista Reprezentativă şi Lista de Salvgardare Urgentă.
România a pregătit, pe parcursul anului 2008, un dosar de candidatură în vederea înscrierii pe Lista Reprezentativă, astfel încât, în cadrul sesiunii care a avut loc în data de 1 octombrie 2009, „Doina” – element de patrimoniu cultural imaterial reprezentativ pentru teritoriul ţării noastre – a fost acceptată pe Lista Reprezentativă de patrimoniu cultural imaterial, constituind al doilea element românesc, după ce „Ritualul Căluşului”, a fost inscris în anul 2005 în aceasta Listă.
O ediţie a emisiunii „Semnaturi celebre” realizata de catre Mihaela Helmis difuzata pe 13 octombrie 2009 pe postul Radio Romania Actualitati, în care sunt incluse numai doine autentice din Arhiva de Folclor a Institutului de etnografie şi folclor Constantin Brăiloiu. Invitata de marcă a fost doamna academician Sabina Ispas.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(Atom)
Translator
Download
 |
Parteneri
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu