Radio Live
Pagina Facebook
Vizitatori
Despre superstitii sau credinte stravechi se spune adesea ca sunt niste simple inchipuiri, rod al imaginatiei creatoare a oamenilor. Totusi, aproape instinctual, luam in calcul un eventual insucces cand ne „taie calea“ o pisica neagra, suntem atenti sa nu varsam vreun praf de sare sau piper si ne necajim atunci cand ne iese cineva cu o galeata goala in fata, semn ca ne merge rau. Superstitiile, indiferent de natura lor, nu sunt incurajate de Biserica.
Copil sau batran, fiecare dintre noi a avut macar o data in viata o tresarire atunci cand i-a trecut prin fata o pisica neagra, cand a varsat sare sau piper in bucataria bunicii sau cand nu a avut un ban sa arunce in vazduh la cantatul cucului.
Zestrea folclorica a poporului nostru este incarcata de astfel de superstitii, pe care, voit sau nu, le-am respectat la un moment dat. Mai mult, unele credinte vechi au fost asociate cu sarbatorile crestine, iar unele intamplari reale au capatat statutul de superstitii. Un exemplu relevant in acest sens este scapatul sarii sau al mirodeniilor pe jos. Orice batran iti da peste mana daca faci acest lucru, pentru ca „iese scandal“. Explicatia acestei superstitii este simpla.
In trecut, pe vreme de foamete sau de razboi, cand un praf de sare costa o adevarata avere, nimeni nu-si permitea luxul de a risipi o asemenea avutie. Cel care scapa sare sau alte mirodenii scumpe pe jos era aspru certat de parinti sau bunici si chiar batut, uneori. De aici „scandalul“ despre care se crede ca apare in astfel de situatii. Multe dintre temerile oamenilor, de foc, de foamete, de inec, de boala, au fost asociate in timp cu zilele in care crestinii sarbatoresc anumiti sfinti.
Asa se face ca, mai ales in mediul rural, sa lucrezi in ziua de Sf. Haralambie sau in cea de Sf. Foca e o tragedie in toata regula. „Nu se lucreaza de Foca pentru ca iei foc. E rau de inec de Sfantul Nicolae de vara. Se ineaca puii, animalele, chiar si omul numaa dintr-o picatura de apa. De Haralambie purtatorul de boala nu se lucreaza pentru ca e rau de boala. Chiar eu am lucrat si m-am imbolnavit“, ne-a explicat o batrana de 74 de ani, Floarea Cauca, din judetul Botosani.
Si de Boboteaza sunt legate anumite obiceiuri, care, mai ales la sat, se respecta cu sfintenie. Asa se face ca sase saptamani dupa sarbatoarea „Botezului Domnului“ nu se spala rufe, „ca-i rau vara de potop de ape“. La fel se procedeaza si dupa Boboteaza, cand nu se spala 6 saptamani, pentru ca, spune matusa Floarea, „speli in agheazma din Iordan, care se face pentru sporul casei, pentru stropit in gradina si impotriva ganganiilor“.
„Cate bordeie, atatea obiceie“
Cele mai multe superstitii ale oamenilor de la sate sunt legate de noaptea de Sf. Andrei, cand se spune ca in crucea noptii apar strigoii si duhurile rele, care bantuie printre casele satenilor. Cel mai utilizat instrument de alungat strigoii este usturoiul, uns de tinerele fete si de gospodine pe la usi si ferestre. Insa pe langa acesta, apar o sumedenie de alte practici, care sa sperie duhurile, sa aduca linistea in gospodarie si sa ajute fetele de maritat sa-si vada ursitul.
„Seara ungeam cu usturoi pe la geamuri si usi, sa nu vina strigoii. Daa eu nu stiu cand veneau, ca nu i-am vazut niciodata. Cand eram tanara, aveam niste vecine care faceau obiceiul de Andrii. Imi dadeau un ghem de buci (canepa) facut cot la cot, mare cat o minge. Trebuia sa-l pun din par in par intr-un gard si sa-l tes. Primul baiat care trecea pe drum si se agata in sfoara era ursitul.
Alt obicei era la rasnita. Se rasnea grau indarat. Dupa aceea, din faina cu apa se facea un aluat si se puneau pe o scandura niste turte. Se dadea drumul la caine si pe a carei turta o manca prima cainele, acea fata se marita prima.
La oi, se imbracau fetele cu un cojoc pe dos si se legau la ochi. Daca prindeau in staul oile insemna ca nu se maritau, daca prindeau berbecul se maritau.
La gard, se legau parii noaptea cu o ata. Daca dimineata fetele vedeau ca parul legat e drept, insemna ca se maritau cu un barbat frumos, daca era stramb insemna ca ursitul e un stramb si un urat.
Se puneau strachini de lut cu fata in jos. Sub una se punea inelul, sub alta pieptenele, sub una sticla, sub una paine, sare, ma rog, de toate celea. O fata schimba strachinile. La care fata-i cadea inel insemna ca sotului ii vor placea femeile, la care-i cadea painea zicea ca va fi gospodar si ca o sa aiba paine din belsug, la care-i cadea pieptene se zicea ca va fi coltat.
La urma se facea cu apa si cu lumanarea. Se punea intr-un castron apa cu doua fire de busuioc. Se aprindea o lumanare si se picurau doua picusuri de ceara, se amestecau cu busuiocul si daca se lipeau picusurile insemna ca cei doi se luau. Ma rog, cate bordeie, atatea obiceie de Andrii“, ne-a povestit matusica.
De ziua Crucii se strang noua perje cu gura.
Exista si superstitii legate de sarbatoarea Sf. Ilie, de ziua caruia nu trebuie sa lucrezi nici in ruptul capului, pentru ca „Sfantul poarta ploile si tunetele si e rau de trasnet“.
De ziua Crucii, in toate satele Moldovei se bat nucii, insa nu se mananca fructul lor sau alte „poame“ ce au samburii in forma de cruce. „Tot de ziua Crucii se strang noua perje cu gura, inainte de rasaritul soarelui, si se pun la uscat. Inainte lumea n-avea medicamente. Cand era bolnav cineva luai o pearja culeasa atuncea sau cand avea o buba puneai o bucatica si se facea bine Asta stiu din batrani. Tot de ziua Crucii se baga sarpele in pamant, ca e blestemat. Cel care nu intra in pamant de ziua Crucii se zbuciuma pe pamant“, ne-a mai spus tanti Floarea.
Deochiul se previne cu un benchi de praf sau funingine.
O alta serie de practici este legata de deochi. Batranele spun ca pruncul sau chiar omul in toata firea poate fi deocheat de o persoana care a fost intarcata si apoi alaptata din nou sau de cei cu ochi rai. „Se spune ca cei care deoache copilul sunt inturnati de la tata. Ca sa scape de deochi, mama ii face copilului un benchi boghet in frunte cu praf de pe calcaiul incaltarii sau cu funingine din horn sau de la gura sobei si spune: Cum nu se deoache cenusa, asa sa nu se deoache si copilul.“
Ce e „bine“ si ce e „rau“
Daca-ti canta cucu in fata e de bine, daca iti canta in dreapta, iar e bine, dar daca-ti canta in stanga nu e bine. Daca n-ai bani in buzunar cand canta cucu se zice ca n-ai sa ai bani tot anul;
- Lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata peste an. Se aprinde in timpul furtunilor ca sa-ti apere casa de pagube;
- E semn rau sa te intorci inapoi, daca ai uitat ceva;
- E semn bun daca ti se zbate ochiul drept, daca-ti tiuie urechea stanga si daca te mananca palma dreapta;
- Nu e bine sa-ti tai unghiile martea;
- Nu e bine sa gusti mamaliga de pe culiser (facalet), ca vei fi oropsit pe nedrept;
- Daca te tunzi in vinerea Pastelui, nu vei avea dureri de cap tot anul;
- Nu e bine sa agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa;
- E bine sa intri in noul an cu bani in buzunar, ca sa ai tot anul;
- E bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti fi datori tot anul;
- Nu e bine sa plangeti in prima zi a noului an;
- E bine sa faceti mult zgomot la miezul noptii de Anul Nou ca sa alungati spiritele rele;
- E bine sa faceti baie in ziua de Craciun, caci veti ramane curat tot anul;
- Daca mancati mere in ajun de Craciun, veti fi sanatos tot anul;
- Copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi;
- Nu e bine sa te asezi la coltul unei mese, pentru ca nu te vei casatori;
- Cel care este maturat din greseala nu se va mai casatori;
- Daca treci peste gunoiul strans dupa maturat, nu te mai insori;
- La biserica, daca in aceeasi zi au loc mai multe nunti, miresele nu trebuie sa se zareasca una pe alta la iesirea din biserica, pentru ca vor avea ghinion;
- Semne bune in ziua nuntii: sa vezi un curcubeu, sa ai vreme insorita, sa intalnesti o pisica neagra, sa intalnesti un cosar.
- Cel care il calca pe celalalt pe picior in timpul ritualului bisericesc, cand se canta „Isaia dantuieste“, va fi conducatorul cuplului;
- Aduce noroc sa plangi la nunta sau la botez;
- Daca in ziua nuntii ploua, se zice ca vei avea o viata imbelsugata;
- Casatoriile facute in luna mai nu tin mult;
- Cei care au doua „vartejuri“ de par in crestet se vor casatori de mai multe ori.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(Atom)
Translator
Download
 |
Parteneri
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu