Radio Live
Pagina Facebook
Vizitatori
primăvaraTradiţii:
"Primăvara se începe, după unii, cu prima lunei martie, după alţii când se sfârşesc zilele babei Dochiei, şi anume la Alexii, 17 martie, şi durează până la Sf. Onofrei, 12 iunie. Alţii pun iarăşi ziua întâi de primăvară după ce trec treisprezece săptămâni numărate din ziua de Crăciun. Atunci zic ei că omătul se topeşte şi curge în torente chiar şi de pe vârful celor mai înalţi munţi.
♦ Când încep a ieşi jigăniile şi gujuliile de prin ascunzişurile lor de peste iarnă, când prind a zbura gâzele şi fluturii cei roşii şi mai ales când încep a veni rândunelele, cocostârcii, cocoarele şi celelalte paseri ce petrec peste iarnă în ţările cele calde, atunci, când vin acestea, e semn că primăvara a sosit şi că mai mult n-are să ningă."
♦ Când încep a ieşi jigăniile şi gujuliile de prin ascunzişurile lor de peste iarnă, când prind a zbura gâzele şi fluturii cei roşii şi mai ales când încep a veni rândunelele, cocostârcii, cocoarele şi celelalte paseri ce petrec peste iarnă în ţările cele calde, atunci, când vin acestea, e semn că primăvara a sosit şi că mai mult n-are să ningă."
Practici magice:
"Când auzi tunând întâia oară primăvara, să te baţi cu o piatră pe frunte, că nu ai durere de cap peste an. ♦ Când tună întâi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca argintul sănătos şi curat tot anul. ♦ Când se porneşte primăvara plugul la arat, se înconjură el de trei ori mai înainte de a ieşi pe poartă, cu tămâie, busuioc şi apă sfinţită, cu care se stropeşte el şi vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. ♦ Primăvara, când scot întâi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roşu de coadă, că pe vita care are roşu nu o poate nici deochea, şi nici cel rău nu se poate apropia de ea. ♦ Se crede că este bine a pune, primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă pâne şi sare, ca câmpul să aducă mult rod. ♦ Din seminţuri să nu dai primăvara nimănui până ce nu-i pune tu întâi din ele, că-ţi dai norocul la roade şi nu se fac. ♦ Când vezi un buratec întâia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate şi să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. ♦ Primăvara, cine aude întâi brotăcei cântând, să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. ♦ Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi şi să-i zici: „Frigurile mele în penele şi în picioarele tele“. ♦ Dacă vezi pentru prima dată numai o rândunică, toată vara vei fi singur. Când vezi întâia dată rândunele, să te speli repede pe obraz cu apă sau cu lapte, pentru a nu avea pete sau aluniţe. ♦ Primăvara, cel ce vede rândunica întâi să caute în pământ sub talpa piciorului drept, că va găsi un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. ♦ Puii, când ies primăvara, să se puie întâi într-o oală: din oală te faci că-i tai la gât, îi pui apoi în ciur, cernându-i pe foc, de aci în poală şi în sfârşit îi duci cu ochii închişi afară. ♦ Primăvara, cine se va scălda mai înainte de a mânca caş, toată vara îl va prinde frigurile. ♦ Primăvara, când începe un an nou, dacă, ieşind pe câmp, vezi un furnicar, să iei ţărână din acel furnicar, să arunci peste cap zicând de trei ori: „Să fiu iute şi sănătos ca furnica, până la vederea muşunoiului în anul viitor“, dacă vrai să nu suferi de dureri de cap sau friguri şi nici să ai vreo moleşire sau lenevire. ♦ Primăvara podgorenii leagă câteva viţe de vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferite de piatră. ♦ Primăvara, cine vede şerpele întâi să şi dea osteneala să-l ucidă, căci, omorându-l, îi ia puterea; iar de va scăpa, şerpele ia puterea omului."
Semne de prosperitate:
Semne de prosperitate:
"Încotro tună primăvara întâiaşi dată, în acea parte s-or face pâinile mai bune. ♦ Când auzim primăvara tunând întâiaşidată la sfinţit, va fi an bun, roadă îmbelşugată, iar de va durdui mai întâi dinspre răsărit, va fi veac bun. ♦ Când primăvara se vede pe ape spume alb gălbui, care se cheamă mană, are să fie mănos anul acela. ♦ Primăvara cine vede întâi berze şi rândunici în zbor, în acel an va face călătorie; iar de va vedea şezând jos, nu va face în acel an nici un drum. ♦ Când vezi barză întâi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar când o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. ♦ Primăvara, cine va vedea cocori întâi să i numere şi câţi vor fi atâţia, ani va mai trăi. ♦ Când vezi rândunele zburând pentru întâiaşi dată în primăvară, eşti sănătos peste an; iar de le vezi stând şi ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. ♦ Dacă aude cineva primăvara pentru prima dată cucul cântând şi are mulţi bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul. ♦ Când îţi cântă cucul în dreapta îţi merge bine. ♦ Când ţi-a cânta cucul în faţă, are să-ţi meargă bine tot anul. ♦ Dacă vede cineva primăvara pentru întâia dată cucul pe un pom verde, apoi se crede că acela prin întreg anul va fi sănătos. Dacă-l vede pe o creangă uscată, se zice că acela întreg anul va tot boli. Dacă-l vede pe pământ, se ţine că un semn că acolo, în acel an, va avea multe griji şi nevoi. ♦ De vei vedea întâi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima-ţi va fi neagră. ♦ Dacă primăvara vezi întâi flutur roş, ai să fii sănătos vara, iar dacă vezi întâi flutur galben, toată vara vei fi galben şi bolnav."
Semne nefaste:
Semne nefaste:
"Când vezi cocostârc pe jos întâi, are să te doară picioarele peste an. ♦ De vezi primăvara întâi cocostârc pe sus, nu te doare mijlocul la seceră, de- vezi pe jos, te doare. ♦ Când vezi întâia oară, primăvara, numai un singur cocostârc, vara aceea ai să fii singuratic; iar de vei vedea mai mulţi, ai să fii tot cu mulţi. ♦ Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe când sosesc cocostârcii, numai un singur cocostârc, ea în acel an nu se va mărita. ♦ Când aude cineva primăvara o rândunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. ♦ Când îţi cântă cucul în stânga nu e bine. ♦ Când auzi cucul întâia oară şi vei fi bolnav, atunci bolnav vei fi toată viaţa. ♦ Când cântă cucul aproape de casă e semn de moarte. ♦ Când cântă cucul aproape de casă ai să te muţi de acolo. ♦ De vei vedea întâi primăvara fluturi albi, toată vara vei fi bolnav."
Starea vremii:
Starea vremii:
"Dincotro vin primăvara întâia dată ploile, dintr acolo vor veni peste toată vara. ♦ Tunetul de primăvară, pe când este încă omăt, se ţine semn că vara va fi grindină multă. ♦ Primăvara, unde tună întâi, acolo va şi ploua întâi. ♦ Dacă vin odată mai mulţi cocostârci, primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă. ♦ Dacă primăvara rândunelele şi cocostârcii se întorc de timpuriu, e semn de primăvară timpurie şi statornică. ♦ Pomii înfloriţi de timpuriu înseamnă secetă peste an. ♦ Primăvara ploioasă spune vară secetoasă."
-------------------------------------------------------------------------------
vara
Tradiţii:
-------------------------------------------------------------------------------
vara
Tradiţii:
Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. ♦ Miezul verii sau dricul verii se numeşte timpul când temperatura e mai călduroasă. ♦ Vara soarele merge mai pe sus, da iarna luna merge mai pe sus decât soarele, aşa cum merge soarele vara. Astfel a împărţit Dumnezeu, ca jumatate de an să fie unul mai mare, da jumatate altul. ♦ Vara, când încep să se coacă poamele, să nu mănânce cineva până mai întâi nu împarte, ca să mănânce morţii şi apoi viii. ♦ Pintelei-călătorul, 27 iulie, se numeşte ziua când, după cum spun românii, călătoreşte vara spre toamnă.
Starea vremii:
Starea vremii:
Dacă vara se fac vârtejuri în aer, va urma secetă. ♦ Vara, dacă vor fi nuci şi alune multe, prevestesc iarnă grea. ♦ Când norii, în timpul verii, sunt ca berbecii, e semn de vânt; iarna, de zăpadă, şi de obicei vestesc schimbarea vremii. ♦ Cât de sus va fi vara cuibul şoarecului pe iarbă, atâta va fi neaua de mare în iarna viitoare. ♦ Dacă şoarecii vara îşi adună spice multe, e a iarnă grea. ♦ Vara, dacă oile, înainte de a le mulge, zbiară, behăie mult, e semn de iarnă lungă. ♦ Dacă cioarele vara se culcă în vârful stejarilor, va fi iarnă grea. ♦ Dacă cucul stă cu o săptămână înainte de Sf. Petru, are să fie iarna grea; din contră, dacă pleacă mai în urmă cu o săptămână, are să fie iarnă mai uşoară.
-------------------------------------------------------------------------------
toamna
Tradiţii:
-------------------------------------------------------------------------------
toamna
Tradiţii:
Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. ♦ Când tună toamna târziu, se zice că Sf. Ilie se întoarce cu carul plin de păpuşoi acasă. Roatele carului sunt pline de cuie, ca să nu scapete la vale. Cum merg ele pe podul cerului, îl înţeapă, şi prin acele înţepături curge ploaia.
Starea vremii:
Starea vremii:
Când vin ciorile de cu toamnă, e semn că vine şi iarna. ♦ Dacă toamna vin stoluri de grauri şi se pun printre vite la câmp, e semn de toamnă lungă, se vor coace cucuruzii. Dacă toamna nu e mâncat cucuruzul de cioare şi grauri, e semn de toamnă lungă. ♦ Se crede că, dacă cresc toamna târziu ciuperci pe imaşe, în anul viitor va fi multă roadă în secară. ♦ Bureţi mulţi aduc iarnă grea. ♦ Dacă călătoresc rândunelele toamna, se ţine semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut şi primăvara se apropie. ♦ Dacă rândunelele se duc târziu toamna de la noi, e semn de toamnă frumoasă şi călduroasă. ♦ Dacă paserile sălbatice, toamna, când pleacă de la noi, au zbor lin, toamna e lungă şi frumoasă, dar dacă zboară în cerc şi lărmuiesc mult, vremea e schimbăcioasă, toamna urâtă. ♦ Se întâmplă că mai vezi şi toamna câte o floare de salcâm printre frunze; aista i semn de toamnă lungă. ♦ Când toamna sunt şoareci mulţi, e semn că iarna va fi mare. ♦ Când şoarecii adună spice va fi iarnă foarte grea. ♦ Când cântă vrăbiile toamna, are să plouă. ♦ Toamna, când piţigoii, ciocârlanii vor ţârâi pe lângă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt, şi chiar omăt o să cadă. ♦ Toamna, de va tuna şi fulgera, e semn că primăvara va fi secetoasă. ♦ Dacă zboară toamna multe aţe de paingăn, va fi toamnă lungă. ♦ Când vin iepuri prin grădină toamna e semn că are să urmeze o iarnă grea. ♦ Toamnă caldă, iarnă lungă.
--------------------------------------------------------------------------------
iarna
Tradiţii:
--------------------------------------------------------------------------------
iarna
Tradiţii:
"Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la Alexii. Mijlocul iernii sau dricul iernii se numeşte răstimpul când gerul e mai mare. ♦ Iarna soarele luptă cu noaptea, că ziua i mai mică, de aceea n are putere, dar altfel ar încălzi şi iarna ca şi vara. Iarna nopţile s mai mari şi pământul îngheaţă, iar soarele răsare târziu şi nu l poate dezgheţa. Cum dă în primăvară şi se măreşte ziua, soarele stă mai mult pe cer, că răsare dimineaţa, pământul peste zi se încălzeşte şi peste noapte tot cald rămâne, şi atunci poate rodi."
Semne de prosperitate:
Semne de prosperitate:
"Să însemni la ce zi a săptămânii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeaşi zi, ca să fie seminţele roditoare. ♦ Dacă iarna, la zile mari, va fi promoroacă multă e semn de belşug în toate. ♦ Se crede că cât de lungi sunt ţurţurii de gheaţă de la streaşina casei, până la Crăciun, aşa de înaltă va fi cânepa în vara următoare. ♦ După o iarnă grea urmează an mănos. ♦ Dacă iarna stă neaua pe pomi, vara va fi grâu înalt şi bogat. ♦ Dacă iarna degeră pământul, anul va fi bun."
Semne nefaste:
Semne nefaste:
"Se crede că, dacă iarna nu viscoleşte, în vara viitoare pâinea nu va rodi mult. ♦ Când tună iarna, are să fie foamete în anul acela."
Starea vremii:
Starea vremii:
"Când se strâng multe ciori lângă sat, iarna este grea. ♦ Când iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streaşina casei, va fi ger. ♦ Când ciripesc vrăbiile cu grămăda, atunci e iarnă grea; când piţigoiul vine la fereastră, peste zece cincisprezece zile cade zăpada mare; când pisica se linge pe bot şi se spală uitându se la uşă, gerul dă în moină, dar dacă se uită spre sobă, va da ger mare; dacă vitele se ling mereu şi caii oftează pe nas, e semn că va ploua. ♦ Când iarna vuieşte codrul tare e semn de viscol. ♦ Se crede că, dacă iarna i geroasă, vara va fi călduroasă. ♦ Când iarna, pe timp de ger, oile nu vor mânca cu poftă, ca pe orice timp de ger, e semn că vremea are să se moaie în scurt; dacă însă oile, pe timp moale, vor începe a mânca cu poftă şi iuţeală, e semn că vremea are să se înăsprească în curând. ♦ Fulgerele din timpul iernii sunt semne de zăpadă apropiată, de vânt sau de viscol. ♦ Sunt semne de iarnă uşoară când înfloresc pomii iarna."
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(Atom)
Translator
Download
 |
Parteneri
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu