Radio Live
Pagina Facebook
Vizitatori
Daca in calendarele crestin ortodoxe in ziua de 9 martie se sarbatoresc Sfintii mucenici, mai exista si versiunea conform careia pe 9 este ziua celor 40 de pahare sau altfel spus, ziua barbatului.
Dar cred ca inainte de toate va intrebati de ce suntem pe 9 martie si inca primavara nu se face simtita? Ei bine literatura spune ca Sfintii mucenici se mai numesc si Mosi, deoarece urmeaza totdeauna la 9 zile dupa Babe.Dar asta nu trebuie deloc sa va inspaimante fiindca daca Babele sunt rele si ne aduc ninsoare, ploaie, udeala si raceala, mosii, din contra, sunt buni.
Ei, dupa credinta si spusa romanilor de pretutindenea, cum au incetat Babele, indata incep a bate cu botele sau cu ciocanele, anume ca acesta sa se dezghete, sa intre gerul si sa iasa caldura, sa creasca iarba verde.
Dar inainte de a va spune mai multe despre ziua de 9 martie, care sunt traditiile si cum se sarbatoreste, cum se intampina aceasta zi in diferite zone ale tarii sa vedem mai intai cine sunt cei patruzeci de mucenici?
Cine sunt cei patruzeci de mucenici?
Povestea lor se petrece in secolul IV cand crestinii adesea erau pedepsiti pentru credinta lor. In cetatea Sevastia era pe atunci un voievod pe nume Agricolae, mare dusman al celor care credeau in Hristos. Hotarandu-se ca toti ostasii sunt datori sa aduca jertfe zeilor, Agricolae a aflat cu manie ca patruzeci dintre soldatii sai sunt crestini, si nu vor sa asculte aceasta porunca. In fruntea lor se aflau trei viteji, greu incercati in razboaie, pe nume Chiron, Candid si Domos. Chemandu-i la el, Agricolae le spuse, cu vorbe mestesugite: "Precum in razboaie ati luptat vitejeste pentru imparatul nostru, tot asa si acum aratati-va credinta si aduceti jertfele poruncite. Alegeti: ori va supuneti, ori veti inceta de a mai fi osteni si veti fi chinuiti!". Si ii arunca pe toti in temnita.
Dupa sapte zile, sosind si un alt general, Lisie, cei patruzeci de soldati au fost scosi din temnita si adusi la judecata, in fata celor doi tirani. Vazand ca nu accepta sa se inchine zeilor, ei au poruncit ca mucenicii sa fie loviti cu pietre. Insa, din voia Domnului, pietrele isi greseau tinta si se intorceau asupra celor care le aruncau. Cand insusi Agricolae, manios, a luat o piatra si a aruncat-o asupra unuia dintre sfinti, piatra s-a intors si l-a lovit in fata. A doua zi, voievodul a poruncit ca toti cei patruzeci de sfinti sa fie aruncati intr-un iezer (lac adanc de munte) ce se afla in apropiere. Apa acestui iezer era foarte rece, caci afara era un ger cumplit. Venind noaptea, unul dintre ei, nemaiputand rabda, a iesit din lac, dar a murit pe loc. Ostasii de pe margine, care ii pazeau, adormisera, numai strajerul temnitei nu dormea. El a fost atat de impresionat de cele petrecute si de credinta celor patruzeci de mucenici, incat a intrat in apa rece, strigand: "Si eu sunt un crestin!". Numele sau era Aglaie.
A doua zi, de dimineata, cei doi generali au mers pe malul iezerului si s-au mirat ca oamenii din apa erau inca in viata. Maniosi, ei au poruncit ca sfintii sa fie scosi de acolo si sa fie omorati prin chinuri cumplite. Iar ei, dandu-si sufletele in mainile Domnului, se bucurau ca s-au mantuit si nu s-au lepadat de Iisus Hristos.
Pentru a nu mai ramane nimic din trupurile mucenicilor, Agricolae a poruncit ca ele sa fie arse, iar oasele sa fie aruncate intr-un rau din apropiere. Dar nimic din toate acestea nu s-a pierdut, caci dupa trei zile, episcopul Petru, din acea cetate, a mers noaptea pe malul raului impreuna cu alti crestini si au adunat de acolo toate oasele sfintilor, caci erau luminoase, astfel incat puteau fi vazute si in intuneric. Ele s-au pastrat pana in ziua de astazi, particele din moastele celor patruzeci de mucenici gasindu-se in multe locuri ale lumii si chiar si in tara noastra, in cateva biserici, unde credinciosii ortodocsi vin si se inchina cu evlavie.
Se spune ca pentru a le capata bunavointa celor 40 de sfinti li se aduc ofrande: patruzeci de colaci copti in cuptor, numiti simbolic mucenici, sfinti, bradosi sau boboneti, sugerând silueta umana.
9 martie în tradiţia populară
Ziua de Macinici pastreaza urme rituale ale unui stravechi inceput de An agrar celebrat la echinoctiul de primavara, 9 martie pe Stil vechi, hotar intre iarna si vara, intre zilele aprige ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor. In ziua de Macinici s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cand, conform traditiei, moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar pentru dreapta lor credinta.
Obiceiurile din ziua de Macinici formeaza un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinti, Sfintisori, Bradosi); betia rituala atestata de traditia populara, care sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 sau 44 de pahare de vin; Deschiderea Mormintelor si portilor Raiului; aprinderea Focurilor de Macinici prin curti si gradini, in fata caselor si in camp; purificarea oamenilor si vitelor prin stropirea lor cu apa sfintita; protectia magica a caselor si anexelor gospodaresti prin inconjurarea lor cu cenusa provenita de la Focurile de Macinici; Batutul Pamantului cu Maiurile pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii; asteptarea spiritelor mortilor cu scaune si mese intinse la Focurile de Macinici; observatii si previziuni meteorologice; aflarea norocului in noul an prin preparare Turtei de Macinici; credinta ca este un timp extrem de favorabil pentru prinderea vrajilor si farmecelor; incheierei Sambrei Plugului; Retezatul Stupilor; taierea primelor corzi de vita de vie si altele. Scenariul de innoire a timpului agrar este completat cu acte rituale si obiceiuri efectuate in zilele cosmogonice care preced Macinicii, Zilele Babei, sau care ii urmeaza, Zilele Mosilor. Sarbatoarea este cunoscuta, sub diferite denumiri zonale, pretutindeni in Romania.
Figurile antropomorfe sau geomorfe (sacrificate in ziua de 9 martie, vechi inceput de An Agrar, preparate din aluat in forma de opt (8) sau cerc, fierte in apa indulcita cu miere si cu adaos de miez de nuca, mancate sacramental la Macinici. Forma cifrei opt, reprezentare plastica a zeului indo-european antropomorf si a colaceilor, reprezentare a zeitei geomorfe neolitice, sunt supravietuiri ale jertfelor umane, substitute divine in ceremoniile care marcau Anul Nou celebrat la echinoctiul de primavara. Ca aliment ritual, Macinicii, sinonimi cu Bradosii si Sfintii, se impart si sunt mancati in fiecare an in ziua de 9 martie (Muntenia).
In traditia populara se considera ca in ziua de 9 martie sfintii mucenici se aduna pentru a participa la un sobor de dezghetare a pamantului si de slobozire a caldurii, ei batand, in acest scop, cu ciomegele in pamantul inghetat. Aceasta practica a fost uzitata si de catre satenii din comunitatile bucovinene, care bateau cu batele in pamant zicand: "Intra frig si iesi caldura, / Sa ne fie vreme buna / Pentru plug si aratura" sau "Iesi caldura din pamant / Intra tu frig in pamant!". Imediat ce Sfintii bat cu botele in pamant nu numai ca inceteaza gerul ci si gheata incepe sa se topeasca si sa se duca pe ape.
In Bucovina, se obisnuieste ca oamenii si in special tinerii sa bata cata o matanie pentru fiecare sfant, sau, dupa cum spun unii, chiar cate 40 de matanii pentru fiecare sfant, si aceasta pentru ca sa dobandeasca multi ani, sa fie sanatosi in decursul anului si mai ales pentru ca sa afle bani ascunsi in pamant.
Tot in Bucovina exista obiceiul ca in ziua de 9 martie sa se mearga la pescuit, si cel ce va prinde patruzeci de pesti si va reusi sa inghita unul viu ,va avea noroc tot anul la prin peste.Tot din aceasta cauza se zice ca in ziua de 40 de Sfinti e bine nu numai de a prinde, ci chiar si de a fierbe si a manca 40 de pestisori sau chitici.
In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat, momentul fiind marcat de respectarea unor interdictii sau de oficierea unor practici cu caracter simbolic.
Dupa ce, in luna februarie (luna lui Faur), plugul era trecut prin foc de catre fierarul (faurul) satului, era reparat, curatat si purificat iar intre plugari se incheiau intelegeri pentru intovarasire la arat, in dimineata acestei zile plugul era scos in fata casei in mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sarbatorilor de primavara, presarat cu numeroase obiceiuri.
In cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casa era principalul protagonist in desfasurarea practicilor. Dupa aducerea plugului in fata casei, plugarii, de obicei doi la numar, stateau cu capetele descoperite inaintea boilor sau a cailor, dupa caz, iar femeia iesea din casa avand intr-o mana traista pentru plugari iar in cealalta tinand un vas cu apa sfintita, tamaie si un somoiog de busuioc. Femeia se apropia de plug si de carul in care se afla restul atelajelor specifice acestei lucrari agricole, le inconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasma si fumandu-le cu tamaie. In timpul celor trei rotatii executate in sensul miscarii aparente a soarelui, femeia rostea, intr-o solemnitate deplina, urmatoarele: "Cat de curata este tamaia si agheasma, asa de curati sa fiti si voi / Si sa umblati nedespartiti la arat / Si nici cand sa nu dati peste vre-un strigoi sau moroi care sa va faca rau".
In fata animalelor de munca se aseza un ou, in credinta ca daca acesta va ramane intreg dupa pornirea carului, atunci si plugarilor le va merge bine pe toata durata plugaritului. Plugarii primeau traista cu mancare, dupa care femeia varsa agheasma ramasa in cofa la picioarele animalelor. Se obisnuia ca in coamele plugului sa se puna acum si un colac impletit in opt, numit Creciun, pastrat in casa de la Craciunul trecut, ca simbol al fertilitatii. Semnificatia oului aruncat este de sorginte precrestina, oul fiind considerat masura tuturor lucrurilor de inceput (ab ovo), el avand aici rol augural si protector in desfasurarea aratului.
Dupa acest moment plin de solemnitate, desfasurat in curtea casei, plugarii porneau plugul catre camp sau catre gradina din apropiere, unde marcau o brazda simbolica, de pocinog (inceput) dupa care dezjugau si hraneau animalele iar ei se ospatau in mod ritual pe brazda.
In unele sate era obiceiul ca in aceasta zi toate plugurile din sat sa fie adunate pe islazul satesc unde, in fata multimii adunate, era chemat preotul care facea o slujba de sfintire a apei si de stropire a fiecarui plug in parte, dupa care plugarii se indreptau catre ogorul propriu pentru marcarea brazdei de inceput.
Ziua mucenicilor era si un prilej de prognozare a vremii. Se considera ca daca ploua in aceasta zi, va ploua si de Pasti; daca tuna, vara va fi prielnica tuturor culturilor; daca ingheata in noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lunga iar stiuletii de porumb vor urui spre cosare precum rotile de la caruta in trecere peste pamantul inghetat.
Obiceiurile si practicile descrise mai sus puteau fi intalnite in satele Bucovinei - in special in Corocaiesti, Dumbraveni, Calafindesti, Bilca, Vicov, Solea, Stulpicani, Capu Codrului - pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial. Odata cu instalarea comunismului, ele au disparut din obisnuinta satenilor, in special dupa ce aratul a inceput sa fie executat cu tractorul pe pamantul devenit proprietate colectiva.
Astazi, dintre toate practicile stravechi, mai persista obiceiul ca femeile sa coaca in ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite "sfintisori" sau "mucenici", reminiscente ale idolilor neolitici ai fertilitatii, iar barbatii sa bea cate 40 sau 44 de pahare de rachiu. "Sfintisorii" sunt facuti din aluat dospit si au forma antropomorfa a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Proaspat scosi din cuptor, ei se ung cu miere de albine si se presara cu nuca macinata, dupa care se impart, pentru sufletul mortilor, mai ales copiilor din vecini.
Retete de mucenici
Exista obiceiul de a intampina sarbatoarea celor 44 de sfinti, de pe 9 Martie cu un preparat dulce si bun, numit mucenici. Acesti mucenici si mai ales cei facuti in Muntenia, se fac ca niste colacei mici sau covrigei mici in forma de opturi. Caracteristic acestor mucenici este zeama nemaipomenita parfumata si cu multa nuca.
Ingrediente
faina
nuca macinata
scortisoara
zahar
coaja de lamaie
esenta de rom
Mod de preparare
Se face un aluat mai tare, din faina, apa si putina sare. Se framanta si se lasa sa se "odihneasca";
Din aluat, se formeaza niste fasii rulate intre palme, mai subtiri decat macaroanele, din care se modeleaza covrigei sau opturi, cat mai mici, care se lasa sa se usuce de la o zi la alta;
Se pune la fiert apa cu un varf de cutit de sare si cu zaharul, cand clocoteste se introduc mucenicii uscati si se fierb bine, cca 5-10 minute;
Inainte de a ii lua de pe foc, se pune esenta de rom, o parte din nuca macinata mare si coaja rasa de lamaie;
Se servesc calzi sau reci, se mai adauga nuca si scortisoara.
Reteta de Mucenici Moldovenesti
Timp de preparare:
-pregatire: 1 ora,
-crescut aluatul: 1 ora si jumatate,
-la cuptor: 1 ora.
Ingrediente:
- pentru aluat: 1 kg faina, 1 cub de drojdie, 2 oua (optional: daca vreti sa faceti mucenici de post nu puneti oua), 1/2 lingurita de sare, 2 linguri de zahar, 2 plicuri de zahar vanilat, 2 linguri ulei;
-pentru ornat: 100 g miere, 100 g miez de nuca;
Preparare:
1. Se amesteca ingredientele pentru aluat si se framanta, adaugand din cand in cand cate putina apa.
2. Lasati aluatul intr-un loc cald pana cand creste si devine pufos, aproximativ o ora si jumatate.
3. Dupa ce acrescut aluatul, luati cate o bucata din acesta si o rulati pana ii dati forma cifrei 8.
4. Asezati mucenicii in tava de cuptor unsa cu ulei si ii ungeti cu apa in care ati dizolvat zahar vanilat, dupa care ii dati la cuptor pana se rumenesc.
5. Curatati miezul de nuca si il sfaramati sau il tocati marunt.
6. Scoateti mucenicii din cuptor, ii ungeti cu miere si ii presarati cu miez de nuca.
7. Ii puteti servi ca atare sau inmuiati in sirop de zahar ars.
Alte retete:
Reteta nr.1 :
-1kg faina
-50-600 ml apa minerala
-40gr drojdie
-300 gr. margarina
Se face maiaua (putina apa+ putina faina +drojdia- sa fie cam ca o ciulama de groasa)si se lasa sa se umfle. Se adauga in maia resutul de apa, faina si margarina si se framinta o coca nu foarte tare. Se fac optulete, se pun in tava distantat si se lasa la crescut. Se baga in cuptor si cind sunt gata, dar fierbinti se ung cu multa miere , nuca si putina scortisoara.
Reteta nr.2 :
Mucenicii se pot face in casa din faina, apa si putina sare (o coca de taitei), apoi se modeleaza cu mana, cerculete sau opturi, care se pun la uscat..
Pentru prepararea a 500 gr. de mucenici se procedeaza astfel:
Intr-o oala de 6 litri se pune apa rece(cam trei sferturi din vas) +putina sare , la fiert.
Cand fierbe in clocot se reduce focul la "potrivit", apoi se pun mucenicii, care trebuie sa fiarba pina se inmoaie bine .
Trebuie mestecat din cand in cand , pentru a nu risca sa se prinda de fundul vasului.
Dupa ce s-au fiert se adauga zahar + coaja de lamiie dupa gust, apoi se opreste focul . Nuca pisata + scortisoara se pun numai in farfurie sau se pot fierbe cu mucenicii ( deasemenea dupa gust).
Daca zeama in care au fiert vi se pare prea subtire puteti adauga o lingura de faina desfacuta cu putina apa, (ca un rintas),se mai lasa putin sa fiarba apoi se pun zaharul si coaja de lamaie.
Pofta buna!
Ingrediente:
- pentru aluat: 1 kg faina, 1 cub de drojdie, 2 oua (optional: daca vreti sa faceti mucenici de post nu puneti oua), 1/2 lingurita de sare, 2 linguri de zahar, 2 plicuri de zahar vanilat, 2 linguri ulei;
-pentru ornat: 100 g miere, 100 g miez de nuca;
Preparare:
1. Se amesteca ingredientele pentru aluat si se framanta, adaugand din cand in cand cate putina apa.
2. Lasati aluatul intr-un loc cald pana cand creste si devine pufos, aproximativ o ora si jumatate.
3. Dupa ce acrescut aluatul, luati cate o bucata din acesta si o rulati pana ii dati forma cifrei 8.
4. Asezati mucenicii in tava de cuptor unsa cu ulei si ii ungeti cu apa in care ati dizolvat zahar vanilat, dupa care ii dati la cuptor pana se rumenesc.
5. Curatati miezul de nuca si il sfaramati sau il tocati marunt.
6. Scoateti mucenicii din cuptor, ii ungeti cu miere si ii presarati cu miez de nuca.
7. Ii puteti servi ca atare sau inmuiati in sirop de zahar ars.
Alte retete:
Reteta nr.1 :
-1kg faina
-50-600 ml apa minerala
-40gr drojdie
-300 gr. margarina
Se face maiaua (putina apa+ putina faina +drojdia- sa fie cam ca o ciulama de groasa)si se lasa sa se umfle. Se adauga in maia resutul de apa, faina si margarina si se framinta o coca nu foarte tare. Se fac optulete, se pun in tava distantat si se lasa la crescut. Se baga in cuptor si cind sunt gata, dar fierbinti se ung cu multa miere , nuca si putina scortisoara.
Reteta nr.2 :
Mucenicii se pot face in casa din faina, apa si putina sare (o coca de taitei), apoi se modeleaza cu mana, cerculete sau opturi, care se pun la uscat..
Pentru prepararea a 500 gr. de mucenici se procedeaza astfel:
Intr-o oala de 6 litri se pune apa rece(cam trei sferturi din vas) +putina sare , la fiert.
Cand fierbe in clocot se reduce focul la "potrivit", apoi se pun mucenicii, care trebuie sa fiarba pina se inmoaie bine .
Trebuie mestecat din cand in cand , pentru a nu risca sa se prinda de fundul vasului.
Dupa ce s-au fiert se adauga zahar + coaja de lamiie dupa gust, apoi se opreste focul . Nuca pisata + scortisoara se pun numai in farfurie sau se pot fierbe cu mucenicii ( deasemenea dupa gust).
Daca zeama in care au fiert vi se pare prea subtire puteti adauga o lingura de faina desfacuta cu putina apa, (ca un rintas),se mai lasa putin sa fiarba apoi se pun zaharul si coaja de lamaie.
Pofta buna!
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(Atom)
Translator
Download
 |
Parteneri
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu