Radio Live
Pagina Facebook
Vizitatori
Constantin Brailoiu, vorbind tinerimii interbelice despre poporul nostru spunea:
„Numai prin cultura noastra taraneasca vom însemna si noi ceva în lumea asta mare. Cu armele Occidentului nu vom bate niciodata Occidentul si va trece multa vreme pâna vom înceta a mai fi o caricatura sau, în cel mai bun caz, o copie fara importanta a Apusului."
„Doina ciobanului nu o pot cânta oricând, ci numai când îmi vine, şi atunci o cânt cu suflet, că o dau lumii. E mare pomană s-o cânţi.”
„Mioriţa o zicem oricând, la moarte, la nuntă. Deşi e vorba de moarte, ea ne aduce linişte, pacea sfântă.”
Savu Constantin 69 ani în 1944 –Bălteni-Periş (Ilfov)
„Mioriţa o cântă ciobanii mei de parcă se coboară cerul pe pământ.”
Roşca Matache 72 ani în 1935 –Cornova-Ungheni (Basarabia)
„Mioriţa mă însoţeşte peste tot. Seara, după ce spun rugăciunea, spun şi Mioriţa.”
Tătăranu Sultana 85 ani în 1978 –Gemenea-Dâmboviţa
„Dacă mortul n-are pe nimeni, se cântă Mioriţa din bucium, ca să audă izvoarele, munţii, şi să-l jelească.”
Bâncă Elisabeta 45 ani în 1939 –Topolog-Tulcea
„Privim în zare dimineaţa şi ne rugăm. Ascultăm izvoarele şi ele ne învaţă că şi noi trebuie să cântăm.”
Berbac Dumitru 51 ani în 1936 –Săcele-Braşov
„Când cântă omul, se bucură toată firea.”
Golea Petre 79 ani în 1939 –Izvoare-Floreşti (Basarabia)
„Mioriţa e un mijloc de linişte şi de înălţare; vezi imagini frumoase şi te linişteşti; seninătatea ciobanului ne este un exemplu.”
Gagiu Florea 60 ani în 1948 –Bezdead-Dâmboviţa
„Ciobanul a fost liniştit; ştia că se duce cu nuntă şi cu toate ale lui, ca şi cum ar fi trăit. De dor, ciobanul a înviat. Dorul este izvorul de viaţă.”
Răileanu Dochia 18 ani în 1939 –Izvoare-Floreşti (Basarabia)
„M-am alinat cu cântecul. Ce e Mioriţa? E un cântec mare: oaia i-a povestit ciobanului ursita lui şi el a înţeles că trebuie să stea gata de moarte.”
Ciută Petre 60 ani în 1943 –Stăneşti-Gorj
„Mioriţa este muma poporului român. Ea vine de departe şi a mers împreună cu noi în toate veacurile. Mioriţa ne-a călăuzit prin puterea sufletească a păstorilor. Ea răspunde la cea mai mare întrebare: Ce este viaţa şi moartea.”
Vaşoti Virgil 51 ani în 1940 –Băiasa -Epir
„Mioriţa e tot o vatră; o vatră veche a neamului nostru.”
Bălan Ion 100 ani în 1959 –Buriaş-Periş (Ilfov)
„Mioriţa e cântecul neamului.”
Neacşu Gheorghe 89 ani în 1957 –Poenari-Ulmi (Ilfov)
„Faptele s-au petrecut cândva.”
Stângă Petre 75 ani în 1959 –Dobroteşti-Teleorman
„Noi cu toţii am fost cândva împreună şi de acolo vine cântecul. Dar dacă au trecut mulţi ani, care ne-au despărţit, de vină nu e Njala arudă*(*Mioara plăviţă -în dialectul aromân).”
Tola Victoria 38 ani în 1940 –Gopeşi -Macedonia
„Mioriţa e ca o istorie primită cu gură de moarte. Trebuie transmisă exact, ca un testament.”
Poiană Neculai 90 ani în 1978 –Bogdana-Vaslui
„Cu sfinţenie cântăm colindul Mioriţa, dar numai la sărbătorile de iarnă.”
Tipuriţă Valer 85 ani în 1980 –Vale-Sibiu
„Cânt Mioriţa şi Ciobăneasca una după alta, ele se leagă, altfel nu au înţeles. Se cântă la orice sărbătoare.”
Răzneanu Toma 74 ani în 1938 –Dişcova-Orhei (Basarabia)
„Am păscut oile de mic. Am învăţat Mioriţa de la Ştefan Vodă, cioban venit în sat din Moldova. Era baci la stâna de obşte. Cânta de răsuna satul. Tot el buciuma la Sfântul Gheorghe în patru zări.”
Vasencu Nichifor 77 ani în 1986 –Mânzeşti-Drăgoieşti -Suceava
„Le cânt oilor la culcare, la sculare, la porneală; ele stau ca o oştire şi mă ascultă .”
Rusu Gheorghe 54 ani în 1938 –Cubolta –Basarabia
„Nu pot trăi fără oi; când le cânt, vin grămadă sar pe mine.”
„Am umblat prin sat, am colindat păşunile căutând oile şi cântând Ciobanul care şi-a pierdut oile până m-am liniştit.”
Costache Radu 71 ani în 1954 –Periş-Ilfov
„Mă războiesc cu Dunărea, care de multe ori îmi inundă grădina de zarzavat, dar înving. Cântecul îmi e nelipsit. Cunosc şi Mioriţa auzită de la ciobani. O cânt şi la nuntă, la şezători, la zile mari.”
Cociog Ion 55 ani în 1939 –Ostrov -Tulcea
„Ciobăneasca se cântă la orice sărbătoare; e formată din două cântece legate între ele.”
Ţilea Alexandru 48 ani în 1940 –Ghizdita –Soroca (Basarabia)
„Eram atât de pătrunşi de puterea datinei încât păstorul se supunea necondiţionat legii strămoşeşti şi primea pedeapsa – uneori chiar moartea – cu seninătate pentru ca păcatul să nu se perpetueze şi onoarea obştii să rămână neştirbită.”
Costicea Petre 81 ani în 1978 –Pleasa (Albania)
„Sunt baci la stâni. Ciobanii, cu breasla lor; ceata lor. Înainte aveau hora lor, jocurile lor. Purtau cârlig, tărchilă, cojoc, chimir de aramă şi cuşmă ţuguiată. Eu nu ştiu carte, dar am învăţat să citesc semnele pământului şi ale cerului. Cânt Ciobăneasca din gură şi din fluierul meu. Postesc miercurea şi vinerea; sâmbăta dau pomană frupt, pentru sănătatea oilor.”
Untu Petrea 70 ani în 1935 –Bârnova-Iaşi
„Noi păstorii ne facem la răscrucile drumurilor fântâni de pomană, ca să bea toţi trecătorii. Nu poate un om să nu lase în viaţă o urmă pentru pomenire.”
Bahrin Teofan 62 ani în 1929 –Izvoare-Floreşti (Basarabia)
„Strămoşii noştri au fost ciobani şi au venit din Ardeal. Unul din păstorii străbunicului a fost pustnic pe Rarău.”
„Am căutat să fiu cinstit şi curat ca o lumânare. Înainte de Înălţare mergeam cu fraţii, cu vecinii, la mânăstire, pe jos prin munţi, ca să ne primenim sufletul înainte de a începe munca.”
Cârşmari Ion 75 ani în 1986 –Mânzeşti-Drăgoieşti –Suceava
„Mulţi din sihaştrii noştri au fost păstori.”
Brădean Atanasie 59 ani în 1938 –Cisnădia-Arad
„Am păstrat liniştea sufletului ca o sfinţenie.”
Pană Ion 73 ani în 1948 –Nehoiu-Buzău
„Mama mă învăţa să fiu bun ca vioreaua – care, călcată în picioare, răspândeşte de sub piatră, mirosul ei.”
Diamandi Stere 79 ani în 1978 –Aminciu -Epir
„Oaia te hrăneşte, privind-o te faci om bun. Dacă poţi, să faci numai bine.”
Găluşcă Alexandru 60 ani în 1928 –Izvoare-Floreşti (Basarabia)
„Umblu îmbrăcat în costum naţional, în alb şi negru, culorile vieţii. Lupta binelui cu răul e viaţa pământească. Avem zile bune şi rele. Mulţumim lui Dumnezeu şi de bine şi de rău.”
Gagiu Nicolae 72 ani în 1948 –Bezdead-Dâmboviţa
„Cerul e cu mine, mă ocroteşte. Merg cu oile tot înainte; de-o fi să mor, mor.”
Vidraşcu Petre 58 ani în 1943 –Doroţcaia (Basarabia)
„Viaţa e o luptă, moartea e o lege, de care nu poţi fugi când îţi vine ceasul.”
Panait Varvara 52 ani în 1942 –Brădeşti-Dolj
„Săracii oameni, viaţa e o luptă; învinge cel puternic cu sufletul.”
Cârşmari Dominica 78 ani în 1983 –Mânzeşti-Drăgoieşti –Suceava
„Am plecat de mic din Munţii Făgăraşului cu oile. Când am trecut Dunărea pe gheaţă, jumătate din ele s-au înecat. Eu şi cu un băiat care mergea în frunte, am scăpat. Am fost tare, totul e nimica faţă de veşnicia vieţii.”
Brumă Nicolae 82 ani în 1939 –Chilia Veche –Tulcea
„Noi suntem trecători ca iarba câmpului, numai munţii stau pe loc. Numai limba şi datinile rămân să vorbească despre trecerea noastră pe pământ.”
Cutină Dumitru 77 ani în 1975 –Pleasa (Albania)
„Timpul pentru cei vii e curgător, iar pentru morţi e încremenit. Moartea e o prefacere, un nou început. Nu este moarte, ci tot viaţă, dar în alt fel.”
Axinte Ion 79 ani în 1951 –Brazii –Ialomiţa
„Când voi ieşi din vremea curgătoare, care fuge, ca să intru în cea încremenită dincolo, noi nu ne vom mai întâlni, dar vorbele noastre se vor întâlni.”
Gorea Niculai 72 ani în 1943 –Balta –Bucovina de Nord
„Vii la nunta mea?”(înmormântare).
Ciobanu Leanca 90 ani în 1950 –Periş -Ilfov
„Nouă păstorilor ne place viaţa. Ea n-are sfârşit. Moartea e o prefacere şi n-are ce-mi face.”
Poiană Neculai 90 ani în 1978 –Bogdana –Vaslui
„Umblu cu oile prin Hunedoara, Haţeg, la Pui, Cârligei (Dolj), pe la cătune cu stâni, cu gospodării răsfirate pe Muncel. Lângă stână şi casă avem mormântul străbunilor.”
Cozma Ion 79 ani în 1970 –Stâna de Vale –Bihor
„Mioara e ca şi păstorul: vrea să fie îngropată la stână.”
Popa Teodor 79 ani în 1935 –Măgurele-Ungheni (Basarabia)
„Păstorii lăsau pomana pentru ciobanii morţi pe drum, sub un tufan rămuros. La locul numit Şapte Fraţi unde erau şapte tufani îngemănaţi, ardea o candelă în scorbură.”
Nae Ion 88 ani –1965 Periş -Ilfov
„N-avem coşciuge. Crucea şi-o făceau unii din coarne de capră încrucişate, fixate cu cuie de lemn.”
„Tatăl meu n-a putut muri până nu s-a iertat cu turma, pentru că arsese - odată - o oaie bolnavă.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria -Macedonia
„Ştiu istoria satului. Am luat parte la mutarea vetrei satului de către autorităţi, din Văleni în Buriaş, din cauza inundaţiilor provocate de Ialomiţa. Morţii îi duceam tot la Văleni. În 1926 am cerut să ne aducem morţii în sat. S-au adus osemintele în zece care, împodobite cu brad. Am bătut parul şi am spus: acuma suntem în satul nostru!”
Bălan Ion 100 ani în 1959 –Buriaş-Periş (Ilfov)
„Aşa a fost din bătrâni…”
Veţian Maria 62 ani în 1988 –Şerbeni -Mureş
„Merg pe drum torcând, aşa cum e dat femeii.”
Roznovan Voica 76 ani în 1958 –Răstoaca -Vrancea
„Noi suntem oameni însemnaţi de Dumnezeu ca să fim păstori.”
Şapteboi Spiridon 69 ani în 1936 –Cornova-Ungheni (Basarabia)
„Am păscut oi toată viaţa. Nu pot trăi fără oi. Port costum naţional. Nu mă simt bine în straie domneşti.”
Cârşmari Constantin 60 ani în 1980 –Mânzeşti-Drăgoieşti –Suceava
„Păstor înseamnă omul înălţimilor, omul care se mişcă spre deal şi munte. Nu e un adevărat păstor cel ce n-a mers şi n-a suferit pe drumurile păstoreşti.”
Trăznea Gheorghe 79 ani în 1958 –Poenari-Ulmi (Ilfov)
„Sunt neam de păstori venit din Munţii Apuseni. Ne-am înfrăţit cu alţi păstori, veniţi din Moldova. Stâna a fost nelipsită pe imaşul satului.”
Ţilea Alexandru 48 ani în 1940 –Ghizdita –Soroca (Basarabia)
„Baza păstoritului nostru era ceata de păstori. În trecut, ciobanii înfrăţiţi se legau prin jurământ în faţa bătrânilor, devenind fraţi.”
Geavela Sotir 75 ani în 1978 –Pleasa (Albania)
„Păstorii sunt mişcători, dar legaţi de rădăcină. Noi suntem ca grâul şi ca stejarul. De-am face pământul străveziu, ar fi numai oase de-ale noastre. Românu-i ca părul, şapte rădăcini îl ţin; cu cât vrei să-l scoţi, cu atât se ţine mai bine.”
Curmei Teodor 87 ani în 1969 –Hârtop-Orhei (Basarabia)
„Românul e născut să fie stăpân liber, de aceea ne-am putut păstra obiceiurile.”
Dima Tudorache 75 ani în 1958 Pleasa (Albania)
„Stâna e un lăcaş naţional, care ne-a unit pe toţi: aceeaşi construcţie, aceleaşi unelte.”
Vaşoti Virgil 51 ani în 1940 –Băiasa –Epir
„Păstorul este peste tot acelaşi.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria –Macedonia
„Noi păstorii ştim toate tainele istoriei scrise pe pământul ţării.”
Ghindaru Nicolae 83 ani în 1961-Ciolpani-Ilfov (originar din Muscel)
„Iubesc poporul. În faţa durerilor celor mulţi, inima mea e ca a lui Iancu Jianu, cum înfigi un piron într-un pom verde.”
Niţu Nicolae 84 ani în 1955 –Bălteni-Periş (Ilfov)
„Umblu cu plete, cu straie ca din vechie. Am mers cu oile în sudul Basarabiei, la Reni, Cetatea Albă, Chilia. Am rămas în Dobrogea. Aici erau mai mulţi de-ai noştri. Am târlit de mic. Am dus viaţă de sihastru. La stâni cântam ,Deşteaptă-te române’ şi ,Cântecul lui Avram Iancu.’ Vorbeam de satele noastre mândre din Ardeal. Unul de colo, unul de colo, ne legam sufleteşte ca fraţii.”
Curecheanu Iacob 92 ani în 1939 –Casimcea-Tulcea (originar din Topârcea –Sibiu)
„Am trăit alături de bulgari, de sârbi, ne-am înfrăţit cu ei, dar ne-am păstrat limba şi obiceiurile, căci altfel ne ajungea blestemul strămoşesc.”
Zisu Nicolae 56 ani în 1942 –Coceani –Macedonia
„Privind noaptea la stele, zburam cu gândul, dând ocol pământului. Curgea negura printre pini şi îmi creştea inima ştiind că eu văd ceea ce alţii nu văd. Eu am trăit pentru suflet, nu pentru bani.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria –Macedonia
„Omul e înfrumuseţat în muncă de copaci, flori, vite. Stau sub geana cerului şi simt cum se înalţă de la pământ viaţa. Clinchetul talăngilor şi dangătul clopotului de aramă mă îndeamnă să mă întorc spre Dumnezeu şi să-I mulţumesc că văd frumuseţea.”
Tudor Gheorghe a Irinei –plugar şi păstor, 76 ani în 1986 –Oblogeni-Prahova
„Mi-a plăcut mai mult în codru; nu pot trăi fără iarbă şi fără cântecul privighetorii.”
Niţu Ilie 73 ani în 1953 –Periş –Ilfov
„Când merg cătră câmpie, după mălai, niciodată nu sunt singură, sus e cerul.”
Paşcă Maria 65 ani în 1946 –Crişcior –Hunedoara
„…acolo unde erau câmpuri largi şi iarba mai bună.”
Găluşcă Alexandru 60 ani în 1928 –Izvoare-Floreşti (Basarabia)
„Mergi pe câte o cărare şi numai ce auzi cum vâjie iarba, de gândeşti că zice din frunză, aşa şuieră de subţire când stă să plouă.”
Vasencu Nichifor 77 ani în 1986 –Mânzeşti-Drăgoieşti -Suceava
„Nunumai păsările au graiul lor; şi izvorul gurliţează (prevesteşte) după cum şi pomii puşpurează (freamătă).”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria -Macedonia
„Semne îmi dă şi apa, care curge într-un anumit fel, şi vântul, care bate cu grai de om.”
Cârşmari Dominica 78 ani în 1983 –Mânzeşti-Drăgoieşti -Suceava
„Te avem ca pe un munte.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria –Macedonia
„Ştiu să împletesc colaci cu viţa în şase ori în opt; mari, rotunzi, rumeni, galbeni ca soarele de pe cer… îmi place să ţes în toate culorile fagului. Nu mă culc decât când se culcă soarele.”
Cârşmari Dominica 78 ani în 1983 –Mânzeşti-Drăgoieşti –Suceava
„În fiecare an împletesc din spicele cele mai frumoase barba lui Dumnezeu, pe care o aduc la deschiderea stânii.”
Panait Ion 78 ani în 1986 –Poenari-Ulmi (Ilfov)
„Sunt neam de mocani. Am învăţat de la ciobani să vorbesc în proverbe şi pilde.”
Tudose Ion 89 ani în 1946 –Bărăganu –Brăila
„Asta are să rămână ca o poveste pentru urmaşi, dar Mioriţa nu se mai naşte. Astăzi zboară sufletul în alte părţi, viaţa e alta, pământurile s-au încheiat, iar pe vechile imaşuri se fac semănături. Oameni care să iasă în lume, să stea strânşi lângă focuri sub cerul liber, cântând din fluier şi din gură sau povestind întâmplări de demult, nu mai există.”
Ichim Ion 55 ani în 1940 –Somova -Tulcea
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(Atom)
Translator
Download
 |
Parteneri
Buna ziua, va rog sa ne spuneti de unde ati luat citatele. Sunt foarte importante. Multumesc
RăspundețiȘtergereScrie sub fiecare dintre ele cui apartin, dar calupul este gasit din intamplare pe net.
RăspundețiȘtergere