Radio Live
Pagina Facebook
Vizitatori
Cu puţin înainte de Sfintele Sărbători ale Crăciunului, câteva lucrări publicate în presa românească din ţară şi din afara ţării au repus în discuţie vechimea precreştină a acestei mari sărbatori creştine. În revista AGERO (www.agero-stuttgart.de) doamna Dr. Valerica Draica semnează articolul Prezenţa Divinităţii în colindele româneşti, doamna Camelia Tripon ne propune anumite explicaţii sub titlul „In aşteptarea lui Moş Crăciun”, iar doamna Julia Maria Cristea (Christea) într-un mai amplu studiu de istorie şi etnografie, intitulat „Sărbătorile Crăciunului” descoperă şi ne descoperă că la germanici şi la scandinavi sărbătoarea de la sfârşitul lunii decembrie fusese un prilej de cinstire a marelui zeu Odhin, deşi pornise de la ideea că rădăcinile adânci ale sărbătorii se află în Cultul soarelui.
Nu exista in colindele noastre un refren mai frumos, mai unduios si mai plin de vraja decat "leru-i ler". De cele mai multe ori, este insotit de florile dalbe, intr-o alaturare tulburatoare, plina de mister. Dar ce inseamna "leru-i ler"? Astazi nimeni nu mai stie. Este atat de veche aceasta incantatie, incat negura timpului s-a asternut peste intelesurile ei. Totusi, faptul ca cel mai adesea apare impreuna cu dalbele flori de mar ne poate ajuta sa-i intelegem istoria si sensul.Este surprinzator ca in plina iarna sunt invocate florile, tot asa cum e de mirare ca datini precum plugusorul si sorcova vorbesc de arat si semanat. Dar etnologii ne dezleaga misterul: se stie ca majoritatea popoarelor vechii Europe sarbatoreau Anul Nou la inceputul primaverii, in martie. Dupa Iulius Cezar, inceputul de an s-a mutat pe 1 ianuarie, creandu-se un decalaj intre anul civil si cel agrar. Pe teritoriul tarii noastre, in vechime, cu siguranta Anul Nou era considerat inceputul anului agricol, adica echinoctiul de primavara.
Este un gen melodic care implica sonoritati ale caror imbinari de frecvente modifica benefic psihicul si chiar biochimia starilor afective. Doinele sunt considerate de catre muzicologi singurele genuri melodice folclorice romanesti care isi au originea in spatiul carpato-dunarean al dacilor si, totodata, singurele care nu au influente majore provenite din alte zone culturale straine Daciei si romanilor.
Dragi cititori,Cu siguranţă aţi observat că există o tendinţă bolnăvicioasă de trădare. Adică pentru ce să mai continuăm să păstrăm casele vechi ţărăneşti şi să nu se construiască în locul lor nişte vile, pentru ce să mai ţeasă şi să mai poarte ţăranii costum popular, când acum sunt atâtea textile de import, mult mai ieftine; pentru ce să mai facem cozonac sau plăcintă cu brânză după reţeta bunicii, când e simplu să cumpărăm de la supermarket; pentru ce să ne petrecem concediul undeva la sat, cu toţi ţăranii ăia, când mai bine mergem în nu-ştiu-ce croazieră sau, şi mai şi, pentru ce să mai trăim în România şi să nu plecăm cât mai departe, unde poate viaţa e mai roz-bombon? Pentru ce să mai fim cine suntem şi să nu ne europenizăm până-n măduva oaselor? Pentru ce?
Sărbătoarea Rusaliilor, aşa cum este ea cunoscută de către români, are un puternic caracter precreştin. Acest caracter se regăseşte şi în mitologia românească care vorbeşte despre Rusalce/Rusalii, făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase şi răzbunătoare. După unii, Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere, după alţii fiicele lui Rusalim Împarat, dar variantele privind identitatea acestor făpturi sunt mult mai numeroase. În folclorul românesc, Rusaliile mai sunt numite şi Dânsele (se remarcă aici teama de numire directă), Ielele, Frumoasele, Paraidele, Sfintele, Soimanele, Zânele, Fetele Codrilor, Izmele Peşterilor şi pădurilor, Fetele lui Rusalin Împărat.
Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai venerati sfinti din calendarul ortodox, sarbatorit in fiecare an pe 23 aprilie.In traditia populara Sfantul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor.
Floriile, această sărbătoare populară românească care o celebram duminică cu o săptămînă înainte de Paşti, este încununarea unei săptămîni închinate zeiţei Flora, al cărei cult a pătruns pe aceste meleaguri prin influenţă romană. Etnologul lect. dr. Delia Suiogan atrage, însă, atenţia asupra originilor mult mai vechi ale acestei sărbători, care era “ţinută” şi de traci, ca parte a cultului lui Dionysos, un zeu al vegetaţiei care îmbătrîneşte, moare şi renaşte odată cu anul.
Duminică 17 mai 2011, ora 17.00, voi avea plăcerea de a cânta din nou în arealul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” din București în cadrul târgului de Florii.
Vă aștept cu drag!
A. CONDIŢII NATURALE – limitele naturale ale zonelor etnografice reprezentative ale teritoriului românescZona etnografică MUNTENIA
N – Tara Făgăraşului, Covasna, zona etnografică Vrancea;
S – malul Dunării;
E – zona etnografică Dobrogea – Tulcea, Constanţa;
E – zona etnografică Dobrogea – Tulcea, Constanţa;
V – zona etnografică Oltenia – Vâlcea, Olt.
TRANSILVANIA
N – zona etnografică carpatică
- Satu Mare - MM - Ţara Oaşului, Câmpia Sătmarului
- Maramureşul istoric - Ţara Lăpuşului şi a Chiuarului
N-E – zona etnografică carpatică
- Năsăud (Ţinutul Năsăudului) – cuprinde satele din bazinul
Bistriţei ardelene.
Bistriţei ardelene.
Prima luna a calendarului roman si a treia a celui iulian si gregorian, este dedicata lui Mars zeul razboiului. Denumirile zonale ale lunii—Mart; Martisor; Martiu—pastreaza radacina lingvistica a cuvintului originar sau exprima trezirea la viata a naturii inconjuratoare si incoltirea semintei semanate—Germinar;Geminariu. In luna martie incepe aratul, semanatul, se curata livezile si gradinile, se scot stupii de la iernat si se “reteaza” fagurii de miere utilizati ca leac in medicina populara. Sarbatorile cu data fixa si mobila, in special Macinicii sau Sfintii, alcatuiesc un stravechi inceput de an agrar, cu obiceiuri vechi si de o mare frumusete.
Se pare ca Sâmedru a fost, in vremuri stravechi, nu numai inceput de anotimp, ci si inceput de an nou. In favoarea acestei ipoteze ar pleda si calendarul celtic, a carui structura este cunoscuta sigur. Popoarele celtice, care traiau in partea nord-vestica a Europei, au avut un an impartit in doua anotimpuri (iarna si vara) despartite prin doua hotare ale timpului: 1 mai si 1 noiembrie (Ziua Tuturor Sfintilor). Diferenta de opt zile intre Sângiorz si 1 mai, pe de o parte, si de patru zile intre Sâmedru si 1 noiembrie, pe de alta parte, compenseaza, intr-un fel, diferenta de latitudine geografica intre tinuturile carpato-ponto-danubiene si tinuturile celtice, unde desprimavaratul isi face aparitia ceva mai târziu.
Sabina Ispas este director al Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane. Metoda sa de cercetare si expunere a faptelor de folclor genereaza un sistem de jaloane absolut necesar pentru intelegerea traditiilor romanesti. De asemenea, Sabina Ispas este si un pasionat cercetator al folclorului urban, fenomen definitoriu pentru mentalitatea romaneasca contemporana. Una dintre notele specifice ale studiilor Sabinei Ispas consta in intersectarea informatiilor apartinand etnografiei cu o remarcabila eruditie teologica.
Stefan Postelnicu: - Sunteti director al Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane, ati desfasurat o bogata cariera dedicata cercetarii acestui domeniu. Sa incepem aceasta convorbire prin stabilirea premiselor. As dori sa-mi vorbiti despre scoala romaneasca de etnografie si folclor, despre trecutul, traditia si mai ales despre viitorul acestui domeniu. O incercare de circumscriere a bransei este, cred, binevenita.
În fiecare an, în calendarul popular românesc, la 24 februarie, se sărbătoreşte Dragobetele, sărbătoare care marchează instalarea primăverii şi renaşterea naturii.
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită în zilele de 19 şi 20 februarie 2011 să sărbătorim Dragobetele, oferindu-vă un program care cuprinde muzică populară, datini şi obiceiuri ocazionate de sărbătoarea iubirii la români, concursuri cu premii şi voie-bună din plin.
Nu vor lipsi meşterii populari, produsele din gastronomia tradiţională şi bio, mărţişoarele vesele şi originale.
Deschiderea târgului va avea loc sâmbătă, 19 februarie 2011, ora 12:00.
Program artistic: 19 şi 20 februarie, orele 12:00 - 16:00.
Program meşteri populari: 19 şi 20 februarie, orele 9:00 - 17:00.
Atelier de confecţionat mărţişoare şi felicitări: 20 februarie, orele 12:00 - 14:00, Sala „Gheorghe Focşa”.
Duminică, 20 februarie, începând cu ora 16.00, mă veţi putea urmări în cadrul programului artistic.
Abonați-vă la:
Postări
(Atom)
Translator
Download
 |
Parteneri
